Bucureştiul este pregătit să găzduiască cel mai important eveniment organizat vreodată de către România – cel de-al XX-lea Summit NATO, care se desfăşoară în perioada 2-4 aprilie. La manifestare sunt aşteptaţi 24 de şefi de stat şi 87 de demnitari cu rang de ministru.
La reuniunea la nivel înalt a Alianţei vor fi prezenţi, în total, 3 000 de delegaţi din cele 26 de state membre şi 3 500 de jurnalişti, Summitul urmând să se desfăşoare pe patru niveluri ale Palatului Parlamentului. Pentru întâlnire au fost pregătiţi peste 200 de ofiţeri de legătură şi 150 de voluntari pentru asistenţă jurnaliştilor în Centrul Media, tineri care provin din facultăţile de comunicare şi ştiinţe politice din Bucureşti. De asemenea, a fost pregătite 16 săli de conferinţe de presă cu traduceri simultane, două studiouri TV şi două studiouri radio, facilităţi bancare. „Va fi cel mai mare Summit din istoria NATO”, a declarat recent Kurt Volker, subsecretarul adjunct pentru probleme europene şi eurasiatice.
„Acest summit se desfăşoară sub semnul numărului trei”, a afirmat ambasadorul român la Washington, Adrian Vieriţă, joi, 20 martie, în cadrul unei conferinţe de presă la Washington. „Este al treilea summit de când a început extinderea Alianţei şi, în perioada celor două zile, trei noi membri urmează să fie invitaţi să adere”, a explicat diplomatul român, referindu-se la aderarea Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei.
De asemenea, în perioada 1-3 aprilie, la Cercul Militar se desfăşoară Forumul Transatlantic 2008. Conferinţa este o întrunire la nivel înalt a liderilor politici, formatorilor de opinie şi academicienilor care vor discuta cele mai presante şi importante subiecte care preocupă ţările membre ale NATO.
Tot în perioada 2-4 aprilie, Consiliul Atlantic al SUA şi Serviciul Român de Informaţii organizează Summitul Tinerilor Atlantişti. Manifestarea se desfăşoară sub patronajul oficial al NATO şi al secretarului general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, şi îşi propune formarea viitorilor lideri, analişti şi experţi din NATO. Summitul va reuni studenţi şi tineri specialişti din statele din regiune, din Canada până în Azerbaidjan, în cadrul unei întruniri marcate de lansarea „Reţelei Tinerilor Membri ai Alianţei Atlantice”, forum on-line care utilizează noi tehnologii şi mijloace digitale media pentru a crea o comunitate virtuală de viitori lideri ai NATO. La eveniment participa circa 120 de viitori lideri, inclusiv jurnalişti şi studenţi.
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, însoţit de prima doamnă a Americii, Laura Bush, se va afla în România, în perioada 1-4 aprilie. Cu această ocazie, preşedintele american se va deplasa în judeţul Constanţa, urmând să aibă consultări cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Neptun. La finalul întâlnirii, cei doi şefi de stat vor susţine o conferinţă de presă comună. Agenda discuţiilor va cuprinde subiecte prioritare ale parteneriatului strategic româno-american, precum şi teme de actualitate internaţională. De asemenea, va fi trecută în revistă agenda Summitului, fiind pus accentul pe aspectele privind extinderea Alianţei, consolidarea cooperării cu ţările partenere, precum şi promovarea securităţii şi a valorilor democratice pe întreg continentul european.
Luări de poziţie
Prezent la ultima reuniune informală a miniştrilor de Externe din statele membre ale NATO de dinaintea summitului de la Bucureşti, desfăşurată recent la Bruxelles, şeful diplomaţiei române, Adrian Cioroianu, a subliniat că România susţine extinderea organizaţiei prin toate cele trei state candidate (Croaţia, Albania şi Macedonia), acordarea MAP (Planul de acţiune pentru aderare) Georgiei şi Ucrainei. Totodată, ministrul român de Externe a declarat că România înţelege importanţa scutului antirachetă pentru securitatea întregii regiuni.
„NATO are nevoie de o abordare mai cuprinzătoare faţă de Balcanii de Vest. Serbia nu trebuie să fie izolată, chiar dacă evoluţiile din ultima vreme, legate de dosarul Kosovo, au reprezentat puncte de interes pentru noi toţi”, a subliniat Cioroianu. „Kosovo a fost un element central al discuţiilor de azi. Am explicat partenerilor noştri că România este interesată şi hotărâtă să contribuie la stabilitatea şi securitatea regiunii. România va fi în continuare parte din eforturile comune de asigurare a păcii. Măsurile NATO şi politica sa în Kosovo pentru asigurarea securităţii nu trebuie interpretate ca o recunoaştere a independenţei declarate unilateral de Priştina”, a precizat şeful diplomaţiei române. Totodată, Cioroianu şi-a exprimat speranţa că, „foarte curând, spiritul de bună vecinătate şi flexibilitate să ducă la soluţionarea conflictului dintre Skopje şi Atena”.
Bush va susţine, în cadrul summitului de la Bucureşti, aderarea Georgiei şi Ucrainei la NATO
Preşedintele american George W. Bush şi-a exprimat recent sprijinul faţă de o aderare în termen a Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică, în pofida opoziţiei Rusiei, precizând că acesta va fi mesajul său la apropiatul summit al NATO de la Bucureşti. „Cred că NATO ar avea beneficii din faptul că Georgia i-ar deveni membră, cred că Georgia ar beneficia, la rândul său, de faptul că ar face parte din NATO”.
O poziţie similară a preşedintelui american a fost exprimată şi astăzi în cadrul unei conferinţe de presă, organizată la Kiev, împreună cu preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko.
La rândul său, preşedintele ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat marţi, în cadrul unui interviu, că invitarea în Alianţa Nord-Atlantică a fostelor republici sovietice, Ucraina şi Georgia, ar putea ameninţa securitatea europeană. Succesorul lui Vladimir Putin a subliniat că „nici un stat nu poate accepta să aibă reprezentanţi ai unui bloc militar din care nu face parte atât de aproape de frontierele sale”. Medvedev a făcut referire şi la sondajele de opinie, spunând că o posibilă aderare la NATO a Ucrainei ar avea loc împotriva voinţei majorităţii cetăţenilor săi.
Menţionăm că ultima extindere a Alianţei Nord-Atlantice a avut loc în cadrul summitului de la Praga (Republica Cehă), în 2002, când au fost invitate să adere 7 state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
Măsuri de securitate
Pe data de 25 martie, pentru organizarea şi desfăşurarea Summitului, membrii Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) din România au aprobat, la propunerea Serviciului Român de Informaţii, ridicarea nivelului de alertă teroristă de la albastru (precaut), la galben (moderat), nivel care presupune activarea unor măsuri speciale de colaborare între instituţiile statului român.
Măsurile de securitate care vor fi luate vor fi similare cu celor aplicate cu ocazia sesiunii de primăvară a Consiliului European, de la Bruxelles. Este vorba, în principal, de modul în care sunt securizate aeroporturile, coloanele oficiale, dar şi spaţiile de cazare sau cele în care se va desfăşura Summitul, precum şi locaţiile unde vor avea loc întrunirile generale, bilateralele, dineul sau alte activităţi. Pentru asistenţă prespitalicească au fost pregătite 15 cabinete medicale şi peste 60 de ambulanţe şi maşini pentru medici de urgenţă, precum şi elicoptere specializate, aflate permanent la Palatul Parlamentului. Cinci spitale de urgenţă vor fi utilizate pentru asigurarea asistenţei medicale doar participanţilor la Summit.
Pe perioada Summitului, aeroportul Internaţional Băneasa „Aurel Vlaicu” va fi închis. Totodată, deja a fost interzis survolul teritoriului naţional al României de către aeronavele de stat înmatriculate în România sau în alt stat, cu sau fără aterizare pe aeroporturi din România, care transportă trupe, armament, muniţii, explozivi, materiale radioactive şi alte materiale periculoase. Ministrul român al Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat că România este pregătită să găzduiască Summitul, fiind mobilizaţi circa 4 000 de militari pentru organizarea evenimentului şi asigurarea securităţii.
De asemenea, au fost pregătite 467 de autovehicule care vor forma coloanele oficiale cu ocazia Summitului: 329 limuzine Ford Mondeo, 69 Mercedes S Klasse şi 69 microbuze Ford Transit. La acestea se vor adăuga 150 de echipaje ale Poliţiei Rutiere. Maşinile Mercedes - care au un blindaj standard de B-6, B-7 - vor fi folosite pentru transportul şefilor de delegaţii. Oprirea autovehiculelor va fi interzisă pe traseele de deplasare ale coloanelor oficiale participante la Summit, atât pe carosabil, cât şi pe trotuar, pe străzile care acced către culoar, pe o distanţă de 10-15 metri, precum şi în perimetrul obiectivelor.
|